Jurnalul national a lansat un nou capitol al miscarii de rezistenta: De ce nu-mi place ca sunt roman. Personal il apreciez pe Marius Tuca si cred ca am inteles corect sensul acestei miscari .Categoric insa nu-mi place acest nou capitol si pentru ca fiecare om e invitat sa-si spuna parerea am decis sa ma exprim aici:
Eu nu cred in generalisme! Vechiul proverb "Nu exista padure fara uscaturi!" e cat se poate de adevarat. Nu cred ca exista tari rele si tari bune, popoare superioare si popoare inferioare, etc Romania e o tara ca oricare alta iar romanii trebuie priviti in primul rand ca fiind oameni. In plus noi ne-am nascut romani si asta nu putem schimba. Sigur ca se intampla multe grozavii, ca ne sufoca taxele si impozitele, ca de multe ori nu avem pe masa mancarea pe care ne-o dorim, ca suntem zilnic umiliti in diverse forme dar asta nu se intampla pentru ca suntem romani. Si mie mi-a venit in minte de multe ori intrebarea "De ce m-am nascut in tara asta?". Retorica intrebarea (asa gandeam atunci) si cumva gandita pentru a-mi hrani vanitatea (asa gandesc acum) pentru ca ea are un raspuns magnific pe care l-am auzit prin glasul actorului Horatiu Malaiele:
- De ce te-ai nascut in Romania?
- Ca sa fiu mai aproape de mama...
Avem atatea radacini aici, atatia stramosi, oameni care au dus un trai poate inzecit mai greu decat al nostru, au trecut prin razboaie, si-au sacrificat propriile vieti in speranta unui viitor mai bun pentru urmasii lor incat mi se pare firesc ca macar in memoria lor sa incetam in a mai da cu pietre si a mocirli identitatea noastra nationala.
Si aici ma adresez in primul rand jurnalistilor pentru ca ei sunt asa-zisii formatori de opinie!
Eu cred in puterea exemplului. Unul din marii jurnalisti ai acestei tari, si anume Mihail Eminescu, cel care a platit (asa cum s-a dovedit mai recent) cu propria viata pentru convingerile sale politice si-a iubit tara si si-a iubit semenii romani peste masura! Sa va reamintesc ce scria:
"Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!"
Haide sa ne dorim si noi asta pentru Romania! Si pentru noi!
Nu mai vreau jurnale de mitocanie urbana si campanii despre ce nu-mi place la vecini si la rude! Vreau sa fim mandri si falnici, sa ne stabilim tinte inalte si sa incercam sa le ajungem. Nu mai vreau lamentari si nefericire!
Avem o mie de motive sa fim mandri si fericiti ca ne-am nascut aici, ca suntem romani, crestini, ca vorbim o limba calda, melodioasa, in care s-au scris atatea versuri minunate...
Astazi la birou am ascultat (in mod repetat) cd-ul "Diligenta cu papusi" al lui Tudor Gheorghe. M-au sensibilizat atat de tare versurile incat m-au facut sa-mi dau seama ce viata lipsita de traire am (avem) .O viata goala, prinsa intre cifre, calculator, net, activitati casnice, etc in care am uitat ca trebuie sa ma bucur ca nu sunt arici de exemplu:
Asa ca zic: sa ne bucuram in primul rand ca existam (cat 'om mai trai pe aici) si apoi sa ne bucuram si ca suntem romani pentru ca avem o tara plina de resurse. In special UMANE! Avem atatea valori langa noi si printre noi pe care nu le apreciem suficient... si e pacat.
Va doresc un sfarsit de saptamana minunat!
